|
| De la sintagma „oikos nomos”, provenita din vechea Elada, termenul de economie a evoluat extrem de mult, dob$ndind noi valente de-a lungul timpului. Deseori minimizat ca importanta, deseori blamat (sa ne aducem aminte de perioada „Evului Mediu intunecat”, cand figurile religioase asociau termeni precum dob$nda cu diavolul insusi), expresia a ajuns in ziua de astazi un termen deosebit de important pentru multitudinea aspectelor vietii noastre, pornind probabil, de la motto-ul disciplinei, conform careia „o nevoie satisfacuta creaza alte nevoi”.
Av$nd in vedere aceste aspecte si consider$nd demersul economic primordial acela de alocare eficienta a resurselor, si asa extrem de limitate, se ridica, din nou, problema diminuarii efectului de entropie pe care societatea umana il manifesta. Cum putem insa evada din sfera teoriei, destul de frumoasa si sterila, spre aspectele practice esentiale pentru limitarea impactului nostru asupra planetei?
Ca sa fim cinstiti, trebuie sa admitem faptul ca exista oameni, in ziua de astazi, care nu sunt nicidecum adeptii teoriei incalzirii globale, degradarii mediului, actiunii negative a oamenilor asupra Pam$ntului. Argumentele acestora, suficient de fundamentate stiintific, cateodata prezentate chiar ironic sau arogant, sunt menite sa atraga suficienti adepti de partea lor. Ce ne facem insa daca acesti oameni nu au dreptate? Ce ne facem daca intr-adevar acesti oameni de stiinta si specialisti (a caror reputatie nu o pune nimeni la indoiala), se inseala? Ce ne facem daca de fapt, scenariile din filme precum „2012” sau „Avatar”, dincolo de un holywood-ism clasic si deja devenit cliseu, ascund un alt secret, mai negru dec$t ne-am fi putut imagina?
As dori sa incep prin a mentiona ca sunt un adept al impactului negativ al oamenilor, in general, asupra planetei. Asadar, sustin nevoia urgenta de a lua masuri concrete in sensul reducerii daunelor pe care le cauzam. Insa trebuie sa privim acest aspect din punct de vedere economic, deoarece importanta conceptului este cov$rsitoare. Dar nevoia concreta de astfel de actiuni nu este reflectata de int$lniri de genul Copenhaga, unde, datorita birocratiei, progresele au fost fie inexistente, fie reduse.
Nevoia concreta ar trebui, in opinia noastra, sa porneasca de la educarea corecta a indivizilor. Oamenii au devenit extrem de consumatori, ritmul de consum a crescut in progresie geometrica, comparativ cu ritmul de crestere a veniturilor. Iata versurile unei melodii foarte cunoscute, „oamenii cheltuie si banii pe care nu-i au”. Calatoresc fara sa aiba mijloacele necesare pentru a intretine calatoria respectiva. Unde ar fi raspunsul? Unde ar fi solutia?
In primul r$nd, demersul educativ este unul de durata. Rezultatele se vor vedea in 15 – 20 de ani, atunci c$nd copilul pe care il invatam sa nu arunce h$rtii pe jos, sa stinga lumina atunci c$nd iese din camera, va reusi sa propage acest demers mai departe. Avem insa, din perspectiva economica, de-a face cu trei aspecte esentiale, ilustrata ^n foto 1.
Deseori, aceste concepte se afla in conflict unul cu celalalt. Sau, mai bine zis, interesele oamenilor „din umbra” se afla in conflict. Sa luam, de pilda, profitul. C$te din companiile petroliere pun accent pe componenta dezvoltarii durabile mai mult dec$t pe componenta profit? C$te pun accent mai mult pe calitatea mediului comunitatilor pe care le afecteaza dec$t pe secatuirea resurselor? Intrebare retorica, cu raspuns trist. Iar actiunile de responsabilitate sociala, desi laudabile, reprezinta doar „v$rful icebergului”. La nivel declarativ, fiecare companie implementeaza masuri pentru dezvoltarea durabila. Dar c$te dintre companiile producatoare de electrice si electrocasnice, autovehicule, produse chimice si petroliere au reusit sa treaca, din sfera declarativa in cea concret, practica? Cred ca le putem numara pe degete.
Timpul pentru autoeducare este acum. Oare chiar ne pasa at$t de putin de cei ce vor urma? Care ar fi o modalitate concreta de a face acest lucru? Asa cum spuneam, autoeducarea, coroborata cu educarea indivizilor. Trebuie sa realizam trecerea de la nevoi materiale la nevoile motivationale. Sa motivam oamenii sa constientizeze necesitatea rationalizarii consumului lor. Acest deziderat este insa ceva ce, in ziua de astazi, ram$ne un simplu deziderat, o utopie. De ce? Pentru ca, in special in fostele tari din blocul comunist, consumatorii au fost si asa zeci de ani captivi unui sistem care incorseta orice tentativa de cheltuire a banilor. Asadar, proaspat scapati de aceasta „stafie” (20 de ani nu reprezinta mult, in spectrul istoriei), este normal ca oamenii sa lase apa sa curga la dus, sa adoarma cu televizorul sau calculatorul aprins, sa cumpere produse sofisticate. Este, daca mi se permite, o refulare a zecilor de ani de privatiuni si nevoi pe care i-am avut p$na acum. Sau mai bine spus, cei de dinaintea mea i-au avut, deoarece nu ma pot include in generatia care a trait sub comunism, av$nd putini ani atunci.
{i iata ca, acum, la putin timp dupa aceste turbulente majore din istoria oricarei tari, este nevoie de reeducare, dar o reeducare globala, pentru toti cetatenii planetei. Insa, aici intervine utopia, pentru ca, niciodata, de pilda, un cetatean din Asia de Sud Est (regiune eminamente saraca, vorbind despre populatia majoritara) nu va fi deschis la educatie ecologica asa cum este deschis un vest european.
Oare unde vom fi peste 50 de ani? Ce mutatii vom produce planetei? C$t de constienti vom fi de necesitatea conceptului de dezvoltare durabila peste at$tia ani? Vom fi capabili sa devenim eco-eficienti? Campaniile „verzi” cheltuie miliarde de euro, dolari, dar asta nu conteaza daca efectul imediat, si propagat nu v-a fi suficient de puternic.
Aceste c$teva cuvinte nu sunt menite neaparat pentru a oferi raspunsuri, ci pentru a da nastere unor intrebari. Este bine sa ne punem aceste intrebari, pentru ca astfel vom fi singuri fortati sa g$ndim, sa gasim solutii, impreuna, prin cooperari reale, nu declarative.
Sa speram ca vom fi suficient de lucizi pentru a lua deciziile corecte, altminteri viitorul nu suna prea bine...
|
|
|
|
| Ultimele controale ale Inspectoratului Teritorial de Muncă Sibiu (ITMS) au scos la suprafaţă o serie de nereguli în ceea ce priveşte o parte din angajaţii judeţului. Potrivit directorului coordonator al instituţiei, Francisc Torok, 689 dintre angajaţi primesc, în acelaşi timp, şomaj de la stat.
Potrivit datelor oferite de ITM Sibiu, la 21 ianuarie 2010, în judeţul Sibiu existau 15.544 de şomeri. Dintre aceştia, 689 de angajaţi, de la diferite firme din Sibiu care, deşi au încheiat un contract individual de muncă, figurează şi în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Sibiu(AJOFMS) ca şomeri. În acelaşi timp, potrivit aceleiaşi surse, 720 de sibieni au fost înscrişi, până la 21 ianuarie, la AJOFMS, deşi nu aveau dreptul de a primi şomaj, întrucât nu îndeplineau cerinţele legale pentru a primi acest drept. Cei mai mulţi dintre ei, 644, au încheiat relaţiile de muncă cu angajatorul în urma acordului părţilor, alţi 68 au plecat de la locul de muncă din cauze disciplinare şi şapte dintre ei au plecat de drept. „Este o situaţie la care nu ne aşteptam nici noi. Este posibil, însă, să fie vorba de greşeli de înregistrare fie la ITM, fie la AJOFM sau chiar de falsificare. Împeună cu reprezentanţii AJOFM vom încerca să facem lumină în această problemă”, a declarat directorul coordonator al ITM Sibiu, Francisc Torok. „Acestea sunt date preliminare. Vom continua ancheta zilele acestea”, a încheiat Francisc Torok.
În acelaşi timp, în judeţul Sibiu există, potrivit ultimelor date făcute publice de reprezentantul aceleiaşi instituţii, aproximativ 1500 de angajaţi în şomaj tehnic, de la 68 de firme din judeţ. „Şomajul tehnic pare să fie cea mai sigură metodă prin care angajatorul poate să îşi păstreze angajaţii şi, în acelaşi timp, să îşi desfăşoare activitatea”, a declarat Torok.
Potrivit unei noi odonanţe guvernamentale, salariaţii ale căror contracte individuale de muncă au fost suspendate şi care beneficiază de indemnizaţia de minim 75 la sută din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, precum şi angajatorii pentru salariaţii respectivi, sunt scutiţi de plata contribuţiilor de asigurări sociale. Prevederea este valabilă pentru 90 de zile. Indemnizaţia reprezintă drepturi aferente perioadei februarie – decembrie 2010 inclusiv.
Ordonanţa a intrat în vigoare de la 10 februarie 2010, iar facilităţile vor fi acordate angajaţilor şi angajatorilor doar de la această dată.
|
|
|
|
| MUZEUL CIVILIZA[IEI
POPULARE TRADITIONALE „ASTRA” (III)
Imensul patrimoniu al Muzeului „ Astra” unic prin valoarea sa culturala, realizat de catre inimosii sai slujitori de-a lungul timpului printr-o asidua munca de colectare, conservare, restaurare si de valorificare este expus la vedere in spatii special amenajate, intr-o regie muzeistica extrem de clara, stiintific organizata si deosebit de atragatoare.
Exista insa o lume secreta, plina de fascinatie, ce se consuma la cele mai inalte cote de profesionalism, aceea a „marilor anonimi” ai muzeelor, conservatorii si restauratorii, fara de care activitatea muzeistica nu poate fi conceputa.
Pentru a deveni conservator sau restaurator, discipline distincte cu un statut bine stabilit in organigrama unui muzeu, dar care se interfereaza in planul cel mai important, acela al pastrarii starii de „sanatate”a obiectului muzeal, trebuie sa fi detinatorul unor multiple cunostinte de ordin profesional, (chimie, fizica, biologie, istoria artelor, filozofie, una sau mai multe din tehnicile artelor plastice etc.), dar mai ai trebuie sa fi pasionat, sa fi dotat cu rabdare de sisif si, dincolo de toate acestea, sa ai o inalta constiinta profesionala si etica.
Muzeul „Astra” detine un prestigios laborator de conservare si restaurare, a carui faima a depasit granitele judetului, datorita unui colectiv de tineri specialisti si a unor conditii materiale optime. In cadrul acestui laborator exista un atelier de restaurare pictura dotat cu aparatura si instrumentar modern, un spatiu de tratamente cu sistem de protectie impotriva noxelor si un compartiment de prelucrare computerizata a datelor. Toate rezultatele sunt finalizate in lucrari stiintifice pe care autorii le prezinta la prestigioase sesiuni stiintifice din tara si strainatate. Cele mai valoroase vad lumina tiparului fiind publicate in carti de specialitate.
Printre colectiile cele mai atractive ale muzeului, care constituie un punct deosebit de atractie pentru vizitatori, este si colectia de icoane pe lemn si sticla care numara peste 2000 de opere. Acestea provin din vechiul Fond al Muzeului „ Asociatiunii” Astra, precum din numeroase donatii si achizitii.
Cea mai importanta activitate a muzeului este evidenta patrimoniului ce consta in inregistrarea completa, minutioasa a bunurilor din patrimoniul muzeal, in care sunt specificate toate datele generale si particulare, specifice, datorita carora se poate realiza o regasire rapida a bunurilor, cu informatiile cele mai amanuntite din punct de vedere istoric si cultural dar si protectia acestora impotriva sustragerii sau inlocuirii lor.
Publicul interesat de cunoasterea acestui vast patrimoniu al icoanelor pe lemn si sticla din colectiile muzeului, are latitudinea de a le savura in conditii de liniste si ambianta spirituala deosebita, la „ Casa Artelor” din Sibiu Piata Mica, la Cabinetul Memorial „ Cornel Irimie” din Sibiu, Piata Mica nr 12 si nu in ultimul rand la Centrul Memorial Gheorghe Telea- Bologa din satul Noul Roman judetul Sibiu, si la Muzeul in Aer Liber din Dumbrava Sibiului.
Un aport deosebit la valorificarea acestui patrimoniu cultural de exceptie si l-au adus trei dintre valorosii pictori ai Sibiului, restauratori ai muzeului. Este vorba de Olimpia Coman –Sipeanu, Alina Geanina Ionescu si Mirel Bucur, care au inteles ca icoana asa cum spunea Furtunato Teokretov are „ ratiunea de a sluji atat lui Dumneze cat si omului”, iar cultul icoanelor, a imaginii, in religia crestina este nedespartit de cuvant in procesul de transmitere a revelatiei divine.
|
|
|
|
| Incalzirea globala
Incalzirea globala este fenomenul de crestere a temperaturilor medii inregistrate ale atmosferei in imediata apropiere a solului, precum si a oceanelor.
Fenomenul de incalzire globala a inceput sa ingrijoreze dupa anii '60, in urma dezvoltarii industriale masive si a cresterii concentratiei gazelor cu efect de sera care sunt considerate in mare masura responsabile de acest fenomen. Tendinta de incalzire continua a planetei in secolul XXI este relevata de foarte multe studii in domeniu, insa foarte ingrijorator este faptul ca aceste scenarii climatice arata ca zonele polare se vor incalzi cel mai mult, ceea ce ar putea avea consecinte dramatice.
In prezent, ne confruntam cu o multitudine de probleme, cum ar fi razboaiele din Orientul Mijlociu pentru resurse, migratia, saracia, terorismul. Dar ceea ce incepe sa ne ingrijoreze este globalizarea si impactul acestui fenomen asupra mediului inconjurator.
Globalizarea este un proces complex care are loc la nivel mondial si care redefineste structura lumii, si de asemenea un fenomen care are trei cauze principale in impactul sau asupra mediului: tehnologia, politica si economia. In consecinta, globalizarea din ultimele decenii provoaca degradarea mediului, prin domenii carora pana acum nu li s-a acordat o mare importanta dar fara o idee despre efectele pe care le-a provocat. Inevitabil, incalzirea globala este unul dintre efectele nedorite, care tinde sa devina o problema majora a umanitatii, care este neglijata sau data pe un plan secundar in mod voit.
Pamantul se incalzeste din ce in ce mai mult, iar acest lucru se datoreaza unor cauze de care in principal omenirea, prin dorintele si cerintele tot mai mari de avea cat mai mult fara a se gandi la consecinte, este de vina. Se defriseaza, se polueaza aerul cu diverse noxe, se polueaza apa, contribuie la disparitia unor specii de animale si plante, etc.
Alte cauze duc la efecte devastatoare pentru glob, exista efectul de sera, gaurile din stratul de ozon, ploile acide, topirea ghetarilor care va duce la o crestere a nivelului mariilor, furtuni tot mai devastatoare, secete si multe altele. Cand se evalueaza aceste efecte se realizeaza ca viitorul este incert si se asteapta la ce este mai rau pentru Pamant.
Daca se incearca o prezervare a naturii, atunci se va avea de castigat in continuare si natura va aduce servicii gratuite care formeaza fundatia invizibila pe care se bazeaza societatea si economia noastra.
Dar se continua sa se aduca deteriorari sistemului ecologic. Acestea au ajuns la un punct in care este din ce in ce mai mult posibil ca ele sa genereze probleme care pot fi mai putin anticipate. Ecosistemul Terrei isi arata limitele, iar efectele economice ale distrugerii si nimicirii mediului au fost mai mult locale - epuizarea zonelor piscicole, terenuri agricole abandonate si paduri in restrangere.
Daca acest lucru se va agrava si nu va mai fi doar o problema locala, atunci se va ajunge la o problema globala, cand toti vor avea de suferit in urma acestor pierderi.
Globalizarea este o caracteristica esentiala a lumii globale, iar principalele procese economico-sociale care domina societatea moderna si care au efecte poluante asupra atmosferei sunt: industrializarea, urbanizarea si consumul tot mai mare de energie.
Pentru a impiedica aceste procese, a luat nastere ecologia si institutiile neguvernamentale pentru protectia mediului care au reusit sa se implice si in structurile de putere ale statului, iar unele dintre ele s-au transformat chiar in partide politice.
Cea mai grava amenintare adresata globalizarii este lipsa tot mai mare a resurselor naturale. Iar cei mai mari consumatori sunt statele precum Statele Unite, China, India, unde cerintele cresc pe zi ce trece si sunt nevoite sa se transforme din exportatori in importatori de resurse naturale si alte materii prime. De aceea, se poate afirma ca se poate astepta la o epuizare a resurselor naturale pana in prima jumatate a secolului al XXI-lea.
Oamenii de stiinta incearca sa rezolve aceasta problema prin crearea unor combustibili ecologici, surse naturale de energie, precum cea solara si eoliana, care va salva Planeta, atat de incalzirea globala cat si de lipsa tot mai accentuata a acestor surse vitale.
Cea mai acuta problema, care se face tot mai simtita, este izbucnirea unor conflicte care pot denatura in adevarate razboaie. Pana acum aceste conflicte sunt doar probabile sa se produca in cadrul unei natiuni decat intre doua tari. Problemele sociale si de mediu nerezolvate au un efect determinant asupra securitatii umane. Aceasta se intampla deoarece necesitatile si interesele unor grupuri potrivnice care sunt legate de aceleasi resurse de pamant si de mediu, de multe ori sunt ireconciliabile. Populatia din lumea a treia, are foarte mult de suferit ^n urma acestor conflicte, dar acest lucru se intampla din pricina coruptiei si proastei administratii.
Cel mai de temut conflict care poate aparea tot din cauza incalzirii globale si a lipsei de resurse naturale, este cel intre Rusia si Occident. Se va ajunge la o competitie acerba pentru resursele minerale din zona arctica. (va urma)
masterand Dana S%RGHIE
Topirea calotei glaciare va duce la acest conflict care este foarte posibil sa degenereze intr-un adevarat razboi, un “Al doilea Razboi Rece” de data asta la propriu, pentru resursele existente in calota glaciara a Arcticii.
Alte pericole care vor duce la multe probleme omenirii, poate fi evidentierea tot mai mare dintre societatile sarace si cele bogate. Deoarece societatile industrializate sunt motivul incalzirii globale, efectele sale au repercursiuni mai puternice asupra societatilor sarace sau in curs de dezvoltare. Pentru toate aceste conflicte se preconizeaza ca se vor face putine eforturi in viitor pentru rezolvarea lor. Specialistii incalzirii globale au configurat deja modificarile prin care va trece planeta in urmatoarea suta de ani. Aceste modificari vor fi simtite cel mai mult in zonele urbane foarte aglomerate. Se va simti o lipsa a resurselor naturale, o scadere a resurselor de apa, a hranei, sanatatea va fi pusa la grele incercari, vor aparea multe cazuri de boli respiratorii, alergii, boli cardiovasculare si gastrointestinale.
Efectele incalzirii globale sunt graduale si exista posibilitatea ca guvernele lumii sa ia masuri necesare pentru ca populatia sa se adapteze la noile conditii. Dar aceste masuri tin de strategia, educatia, ajutor etc, elemente care nici in prezent nu sunt usor manevrabile. Iar ceea ce lipseste cel mai mult in realizarea acestui lucru este vointa politica din partea multor state ca de exemplu Statele Unite si problema Protocolului de la Kyoto. Atunci cand apare problema economica, multe state se retrag si nu se gandesc indeajuns la efectele pe care le produc in lume. Dar un lucru este totusi imbucurator, acela ca multi economisti si-au dat seama ca o cooperare intre economie si mediu va fi benefica pentru viitorul nostru si vom reusi sa lasam generatiilor un Pamant locuibil.
3
Planeta trece printr-o perioada de schimbari climatice globale fara precedent, cu multiplu impact, pentru care activitatea umana este in mare parte responsabila. Pentru a atenua aceste efecte, GIEC preconizeaza o reducere a emisiilor globale a gazelor cu efect de sera, in 2050 cu 50 pana 85% sub emisiile existente in 1990, obiective stabilite in cadrul summitului de la Copenhaga (07-18 decembrie 2009) urma sa transforme aceasta intalnire intr-o etapa cruciala pentru adoptarea unui acord global care sa urmeze protocolului de la Kyoto.
De ce a fost necesar summit-ul de la Copenhaga ? Din motivele:
Climat (incalzirea climatica, inmultirea catastrofelor naturale, distrugerile practic iremediabile asupra biodiversitatii etc.). Pentru cercetatori aceasta schimbarea climatica a avut si va avea consecinte devastatoare pentru planeta si pentru umanitate: crizele umanitare, exodurile, foametea, etc., tarile in curs de dezvoltare fiind cele mai vulnerabile.
Organizare. In fata accelerarii incalzirii globale, trebuie sa existe o mobilitare . Protocolul de la Kyoto expira in 2012. Nascut in anul 1997 ca urmare a summitului de la Rio (Brazilia) din 1992, acest protocol a intrat in vigoare pe 16 februarie 2005. Ratificat de 175 de tari, el este valabil pana in 2012. Este nevoie de trei ani pentru ratificarea efectiva a unui astfel de tratat, de aici necesitatea unui summit la Copenhaga in 2009. Trebuia elaborat un text echitabil care sa fie acceptat de toate tarile care sa duca la limitarea emisiilor de gaze cu efect de sera, responsabile pentru reincalzire.
Programele Natiunilor Unite pentru dezvoltare : PNUD aduce un ajutor financiar tarilor aflate in dificultate, pentru promovarea proiectelor pilot de dezvoltare durabila. De exemplu in Maroc, o tara dependenta de energia fosila, degradarea mediului costa foarte scump, mai mult de 13 miliarde de drhame (mai mult de un miliard de dolari) pe an conform Bancii Mondiale, facturi foarte mari pentru o tara care are probleme cu lupta impotriva saraciei. PNUD-ul subventioneaza un program de gestionare si de eliminare a policlorobifenililor (PCB), poluanti care se regasesc in principal in apa si care se descompun la temperaturi de peste 100 de grade.
Exemple graitoare privind pericolul incalzirii climatice asupra biodiversitatii : conform cifrelor din 2009 in lista rosie a Uniunii internationale pentru conservarea naturii (UICN), privind speciile amenintate de disparitie, din 47 677 de specii studiate, 875 sunt deja disparute si 17 291 sunt amenintate cu disparitia. De exemplu, « regina Anzilor » (Queen of the Andes), palmier capabil sa suporte presiunile mari din zonele foarte inalte ale Americii de Sud, este o specie aflata in pericol. In ceea ce priveste ursul polar acesta a intrat pe lista rosie in 2008, si se poate ca pana in 2100 sa nu mai poata fi vazut in salbaticie.
4
Nivelul oceanelor. In februarie trecut, revista Climate Dynamics a publicat un studiu conform caruia nivelul apelor ar putea sa creasca cu un metru in urmatorii 100 de ani. Aceste rezultate au fost furnizate de o echipa de cercetatori de la Institutul Niels Bohr al Universitatii din Copenhaga, in colaborare cu echipe din Marea Britanie si Finlanda. In iunie trecut, un studiu publicat de revista Nature Geoscience, a aratat ca aceasta crestere ar putea fi de 7 pana la 82 cm, cifre care se regasesc in predictiile GIEC (Grupul interguvernamental pentru evolutia climatului).
Omul. Mai multe studii stiintifice exploreaza impactul reincalzirii climatice si a emisiilor de CO2 asupra sanatatii omului. Boli respiratorii, un caz de paludism in Corsica in 2006, chikungunnya (virus transmis de tantari) in Italia si altele : chiar daca studiile se contrazic in aceasta problema, ea ramane una deschisa.
Gazul da efect de sera ? Efectul de sera este un fenomen natural care duce la cresterea temperaturii la suprafata Terrei, explica Denis Samyn, geolog de formatie, glaciolog la Laboratorul Universitatii libere din Bruxelles (ULB). Concentratia acestor gaze de sera a fluctuat foarte mult in ultimele milioane de ani : la ciclul natural al Terrei se adauga incepand cu a doua jumatate a XIX, cantitati imense de gaz poluant care au aparut odata cu dezvoltarea industriala intensiva, agravand procesul de reincalzire climatica.
Administrarea procesului de incalzire climatica constituie o provocare majora pentru planeta. Pentru ca masurile luate sa fie eficace se impune o mobilizare generala. Cu toate aceastea viitorul ramane in continuare incert.
In cateva cifre : • 40% : este procentul pe care il asteapta Uniunea sud americana, in special Bolivia si Venezuela, din partea tarilor dezvoltate in ceea ce priveste reducerea emisiilor poluante in anul de 2020 fata de 1990.
• 3,5 %: este cresterea emisiilor poluante de CO2 pe an incepand cu anul 2000.
• 350 parti per milion (ppm): este ceea ce numerosi oameni de stiinta estimeaza ca fiind limita superioara a prezentei dioxidului de carbon fara a fi periculoasa in atmosfera.• 2 grade Celsius : schimbarile climatice care dauneaza omului si mediului inconjurator sunt provocate de o crestere globala a temperaturii cu mai mult de 2 grade, conform cercetatorilor.• 20 pana la 30 de ani : este perioada in care vor disparea complet banchizele din perioada verii. Dar de acum in zece ani, oceanul Arctic va fi considerat mare deschisa navigatiei pe perioada sezonului estival.
5
Desfasurat sub presiunea opiniei publice, a ONG-urilor verzi si a demonstratiilor de strada, summit-ul de la Copenhaga privind schimbarile climatice s-a zbatut pentru a gasi o solutie viabila pe termen lung la dezastrul climatic care se prefigureaza. Incheierea unui acord la Copenhaga intre cele 191 de state prezente a fost conditionat de trei probleme: banii, politica si stiinta, iar cele trei conditii au atarnat greu in finalizarea unui acord global privind necesitatea reducerii emisiilor de carbon si trecerea la tehnologiile verzi.
Banii.
O analiza a costurilor a aratat ca se impune o actiune imediata la scara globala. Pretul acesteia ar fi depasit cu mult de costurile migratiilor masive cauzate de incalzirea globala, asa incat reducerea emisiilor de carbon este imperativa. Ţarile industrializate, care au pompat miliarde de tone de carbon in atmosfera, vor trebui sa sustina financiar implementarea energiei verzi pe glob. Deocamdata, nu exista nicio intelegere privind impartirea, cheltuirea si transferul catre tarile in curs de dezvoltare a fondurilor.
Politica
Un acord global pentru limitarea emisiilor de carbon presupune o actiune concertata a tuturor participantilor pentru aplicarea dispozitiilor tratatului. Asta ar insemna recunoasterea de catre guvernele nationale a unei autoritati suprastatale, care sa controleze si sa sanctioneze abaterile de la acord. Statele Unite s-au impotrivit intotdeauna unei asemenea subordonari (ex. pozitia acestora fata de raportul de la Kyoto).
Dubiul stiintific
Oponentii unui acord global privind mediul sunt incurajati de postarea recenta a mail-urilor unor cercetatori dintr-un institut de elita britanic: Centrul de Cercetari Climatice (CRU) al Universitatii East Anglia. Documentele postate, acopera un deceniu, si dezvaluie manipularea de catre cercetatori a datelor privind incalzirea globala. "Climategate" a bulversat lumea stiintifica si a pus la indoiala valabilitatea datelor privind cauzele incalzirii globale. Singura consecinta a vicierii datelor este, deocamdata, aparitia unor noi teorii ale conspiratiei.
Incontestabil, atunci cand cadrul negocierilor este viciat de manipularea datelor, iar modelul permisiv al protocolului de la Kyoto este inca valabil negocierile s-ar putea sa nu aiba finalitate.
In urma dezbaterilor de la Copenhaga, sistemul propus pentru adoptare a fost unul complex insa deschidea oportunitatile fraudelor financiare, dificil de controlat in tarile in curs de dezvoltare.
6
Reuniunea de la Copenhaga nu este ultima reuniune de acest fel, dar ar trebui sa fie ultima care va conduce catre un acord responsabil privind viitorul planetei. De asemenea, va trebui sa fie ultimul tratat in care obligatiile tarilor semnatare sa nu mai poata fi amanate insa cele 191 de tari participante n-au ajuns la niciun acord, prapastia dintre Nord si Sud, dintre tarile bogate si cele sarace fiind deocamdata insurmontabila. Divergentele dintre tarile sarace si cele bogate risca sa torpileze incheierea oricarui acord la summit-ul dedicat problemelor climatic.
Fostul Vice-presedinte al Statelor Unite, Al Gore, si Rajendra Pachauri, presedintele grupului interguvernamental pentru schimbarea climatica (GIEC) au primit premiul Nobel pentru pace in 10 decembrie 2007. De la sosirea sa in aceasta functie in 1993, vice-presedintele american a aratat un interes pentru ecologie iar documentarul sau, “An Inconvenient Truth”, i-a adus un Oscar la Hollywood.
Chiar daca liderii statelor care au fost prezenti la summit-ul ONU pentru clima de la New York au recunoscut urgenta solutionarii problemelor de mediu, putine tari au anuntat actiuni concrete.
BIBLIOGRAFIE:
1. Raluca Ion, Victor Popescu, Ioana Calen, Cine e de vina pentru incalzirea
globala?, Cotidianul, 9 august 2007
2. Anca Petrache, Gata cu incalzirea globala?, Compact, 25 aprilie 2008
3. Incalzirea globala, http://ro.wikipedia.org.
4. Al Gore, Un adevar incomod, film documentar, regizor Davis Guggenheim
5. Marea cacealma a incalzirii globale, film documentar, producator Martin Durkin
6. Opinia Nationala, nr. 445 / 25. 02. 2008
7. www.ziare.com
|
|
|
|
| Boc: Toate gospodăriile vor fi racordate la electricitate până la finele anului 2012
E nevoie doar de 225 milioane de euro şi toate gospodăriile vor fi racordate la electricitate în doi ani, a spus, marţi, premierul Emil Boc, citat de Mediafax. Acesta a precizat că, în şedinţa de marţi a Guvernului, Ministerul Economiei a fost mandatat, printr-un memorandum, să continue lucrările pentru racordarea la sistemul de electricitate a celor circa 100.000 gospodării neelectrificate existente în 97 de localităţi, la care se adaugă încă 2.000 de cătune izolate cu astfel de gospodării neelectrificate.
Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a anunţat, la începutul lunii ianuarie, că ministerul şi-a propus ca toate localităţile din România să fie conectate la reţelele de distribuţie a electricităţii până în 2012, obiectiv care ar fi trebuit să fie atins, potrivit datelor anunţate de autorităţi, încă din anul 2006.
|
|
|
|
| Miniştrii de Finanţe din Uniunea Europeană vor prezenta, săptămâna viitoare, un acord referitor la retragerea măsurilor de sprijin pentru bănci, industrii şi piaţa muncii, printre primii stimuli la care s-ar putea renunţa fiind cei destinaţi sectorului auto, transmite Mediafax.
Miniştrii de Finanţe din UE se vor reuni, pe 16 martie, pentru a discuta problemele financiare ale Greciei şi strategiile de retragere a măsurilor de stimulare fiscală adoptate la sfârşitul anului 2008. "Dacă sunt menţinute prea mult timp, aceste măsuri pot împiedica procesul de ajustare inter şi intra-sectorial, prin distorsionarea preţurilor şi introducerea de stimuli inadecvaţi", se arată în proiectul unei declaraţii comune care urmează a fi prezentată la această întâlnire.
Analiştii şi politicienii consideră că guvernele UE trebuie să acţioneze cu atenţie, în aşa fel încât să menţină stimulii o perioadă suficientă pentru a evita frânarea relansării economice, dar să-i retragă la timp pentru asigurarea controlului deficitului bugetar. Primele măsuri la care ar trebui să se renunţe sunt cele privitoare la sectoare precum industria auto, însă după ce revenirea economică prinde viteză. În schimb, va fi permis sprijinul în domeniul tehnologiilor ecologice, cercetării şi dezvoltării, dacă se respectă legislaţie UE. Totodată, miniştrii de Finanţe recomandă ca, începând cu a doua jumătate a acestui an, guvernele să renunţe la programele de susţinere a pieţei muncii prin care companiile sunt încurajate să păstreze angajaţii.
Măsurile destinate încurajării băncilor să acorde credite companiilor ar putea fi ultimele la care se va renunţa.
|
|
|
|
| SIBEX si Casa Română de Compensaţie (CRC) anunţă realizarea şi decontarea cu succes a primei tranzacţii intermediate la bursă cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră (EUA), după clasificarea acestora ca valori mobiliare de către CNVM, clasificare în urma căreia a fost eliminat TVA din tranzacţiile efectuate cu acestea.
Tranzacţia a fost efectuată de SSIF Delta Valori Mobiliare la Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri Sibiu (Sibex) în ziua de vineri 5 martie, cu o cantitate de 44 contracte (4400 certificate de carbon a 1 tona fiecare) la un preţ de 54 lei/certificat (13,19 euro). Deoarece tranzacţionarea certificatelor EUA la Sibex se face sub forma contractelor futures cu scadenţa zilnică, poziţiile deschise în urma a 40 de contracte au fost lichidate prin livrarea a 4000 de certificate luni 8martie 2010, de către CRC.
Certificatele EUA sunt emise în baza sistemului Uniunii Europene de tranzacţionare a emisiilor de gaze cu efect de sera (EU ETS), unul din pilonii politicii UE legat de schimbarile climatice si reducerea poluării. Conform acestui sistem, guvernele statelor membre ale Uniunii stabilesc niveluri maxime nationale pentru emisiile de gaze cu efect de seră şi alocă niveluri maxime pentru operatorii industriali din fiecare ţară. Certificatele emise în baza acestor alocări pot fi tranzacţionate în România, fie prin tranzactii directe între operatorii cuprinşi în Planul Naţional de Alocare, fie pe piaţa SIBEX prin intermediul brokerilor autorizaţi de către CNVM.
|
|
|
|
| Atunci, personalitati marcante ale invatamantului superior economic au pus intrebari precum "Incotro, invatamantul superior economic romanesc?", "Ce presupune restructurarea invatamantului superior?", "Cum pot fi solutionate problemele invatamantului superior din domeniul economic?"...Pentru a gasi raspuns la aceste intrebari si la altele puse atunci, solutia a fost demararea actiunii pentru infiintarea Asociatiei Facultatilor de Economie din Romania.
Facultatea de {tiinte Economice din cadrul Universitatii "Lucian Blaga" din Sibiu se numara printre cei 34 fondatori ai AFER. Nu numai participarea facultatii noastre ca si membru AFER ne bucura, ci si implicarea unor membrii ai facultatii in conducerea asociatie. Astfel, in legislatura 2005 -2008, d-nul prof. univ. dr. Silviu Crisan a fost membru in Comitetul Director AFER, iar in legislatura 2008-2012, d-nul prof. univ. dr. Dan Popescu este membru al Consiliului Academic. Iata cum meritele distinsilor profesori sunt recunoscute atat de mediul universitar sibian, cat si de intreg mediul academic economic.
Din 1996, in luna mai a fiecarui an, la Sibiu are loc Conferinta Economica Internationala. Odata cu infiintarea AFER, manifestarea stiintifica anuala a Facultatii de {tiinte Economice din Sibiu se desfasoara si sub egida AFER. Astfel, in cadrul manifestarilor, personalitati remarcante ale mediului universitar, din domeniul cercetarii stiintifice, ale mediului de afaceri si sectorului public, din tara si strainatate aduc spre dezbatere idei, opinii, argumente, solutii asupra fenomenelor si proceselor economice.
La propunerea Biroului Consiliului Facultatii de {tiinte Economice din Sibiu, AFER a acordat in anul 2009 d-nului prof.univ.dr. Dan Popescu distinctia de “Profesor Emerit”, pentru intrega activitate desfasurata, cu rezultate deosebite pe linie didactica, de cercetare stiintifica si in managementul universitar.
Factorii de criza, cauzele si efectele crizelor, complexitatea crizelor, riscul intr-o corporatie, responsabilitatatea sociala corporatista..... sunt probleme majore ce preocupa mediul economic. Aceastea au fost luate in discutie si de studentii participanti la cea de-a doua editie a Olimpiadei Nationale a Studentilor Economisti, sectiunea 2 “Complexitatea sistemelor economice si gestiunea crizelor” organizata de AFER, la Facultatea de {tiinte Economice din Sibiu, in perioada 2-3 noiembrie 2007.
In perioada 2006-2009 cei mai buni studenti economisti sibieni au participt la confruntarile profesional - stiintifice la nivel national organizate de AFER. Participarile studentilor nostrii ne-au adus mare bucurie, in deosebi prin distinctiile obtinute: Premiu II pentru sectiunea "Administratie publica si dezvoltare teritoriala" organizata la Universitatea Bucuresti, in perioada 14-16 noiembrie 2008 obtinut de Emilia Crisan si Magdalena Iliut cu lucrarea "Ruta: Rio de Janeiro - Johannesburg - Delhi, spre dezvoltarea durabila a Terrei"; Mentiune la sectiunea "Complexitatea sistemelor economice si gestiunea crizelor", organizata la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, in perioada 2-3 noiembrie 2007 obtinuta de Ilie Banu cu lucrarea "Abordarea crizelor la nivel de corporatii si implicatiile acestora"; Mentiune la sectiunea "Complexitatea sistemelor economice si gestiunea crizelor", organizata la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, in perioada 2-3 noiembrie 2007 obtinuta de Elena Nistor cu lucrarea "Legea generala a cauzelor si efectelor in interpretarea crizelor"; Mentiune pentru sectiunea "Economie si dezvoltare durabila", organizata la Universitatea Petrol - Gaze din Ploiesti, in perioada 05-07 noiembrie 2008 obtinuta de Alina Anghel si Simona Aleman cu lucrarea "O.P.T.I.M.I.S.M. - 8 principii pentru o societate care sa functioneze pentru noi toti".
Conform graficului privind desfasurarea Olimpiadei Nationale a Studentilor Economisti, Facultatea de {tiinte Economice din Sibiu va fi din nou gazda, de data aceasta pentru sectiunea "Administrarea afacerilor", programata a se desfasura in perioada 4-6 mai 2012.
Pentru infaptuirea obiectivelor prevazute in Statutul AFER, activitatile desfasurate de catre Comitetul Director se organizeaza pe 12 departamente specializate pe domenii: Dezvoltare curriculara; Asigurarea calitatii in invatamantul superior; Evenimente stiintifice si publicatii; Promovarea intereselor profesionale; Relatii interuniversitare; Relatii cu mediul de afaceri; Olimpiade studentesti; Evaluarea literaturii de specialitate; Evaluarea distinctiilor; Etica profesionala; Organizatoric; Buget si servicii financiar - contabile. Facultatea de {tiinte Eonomice din Sibiu este reprezentata cu cinste in aceste departamente, prin intermediul: prof.univ.dr. Carmen Comaniciu - membru al Departamentului "Dezvoltare curriculara"; prof. univ. dr. Ilie Rotariu - membru al Departamentului "Asigurarea calitatii in invatamantul superior"; conf. univ. dr. Ramona Orastean - membru al Departamentului "Evenimente s si publicatii”; conf. univ. dr. Silvia Marginean - membru al Departamentului “Promovarea intereselor profesionale"; prof. univ. dr. Sorin Burnete - membru al Departamentului “Relatii interuniversitare”; conf. univ. dr. Virgil Nicula - membru al Departamentului “Relatii cu mediul de afaceri”; prof. univ. dr. Emanoil Muscalu - membru al Departamentului “Olimpiade studentesti”; conf. univ. dr. Claudia Ogrean - membru al Departamentului “Evaluarea literaturii de specialitate”; conf. univ. dr. Mihaela Herciu - membru al Departamentului “Organizatoric”.
Acesta este pe scurt “profilul” AFER la cinci ani de activitate. Se poate afirma cu tarie ca modul de asociere, stilul de munca si rezultatele obtinute in toata aceasta perioada sunt remarcabile. “La multi ani AFER!” si “Multe succese!”.
|
|
|