Newsletter | 08 Februarie, 2010 ora 10:28:00 | Comentarii: 0 | Vizualizari: 261 |
Una dintre practicile care incalca principiul egalitatii sanselor este discriminarea dupa gen. Femeile sunt inca defavorizare in domeniul economic, politic si social. Acest tip de discriminare se manifesta si in tara noastra, principalele cauze fiind: nivelul scazut al remuneratiei in domeniile puternic feminitizate (invatamantul, sanatatea), functiile de conducere sunt dominate de barbati, reprezentarea inechitabila la nivel politic a femeilor si a barbatilor in procesul de luare a deciziei, existenta stereotipurilor sexiste in societate, numarul redus al activitatilor economice initiate de catre femei.
Se considera ca drepturile si gradul de imunitate al femeilor la discriminarile de gen specifice unei societati patriarhale sunt direct proportionale cu gradul de reprezentativitate politica a acestora. Din pacate, in Romania, politica a fost si ramane un domeniu in care barbatii detin controlul, dupa cum se observa din statisticile prezentate ^n tabelul nr. 1.
Se observa ca femeile ocupa o pondere minoritara in comparatie cu cea a barbatilor, atat in Romania cat si la nivel european. Numai 114 femei au reusit sa obtina un post de primar la ultimele alegeri locale. Aceasta situatie este, in opinia specialistilor, consecinta faptului ca Romania este inca o societate patriarhala, puternic ancorata in traditionalism si misogina. Din totalul celor 3.184 de primari alesi la alegerile locale din 2008, numai 3,5% sunt femei. Lucrurile stau putin mai bine la nivel central, unde media europeana este de o femeie la trei barbati.
Reticenta femeilor de a intra in politica, pe de o parte si reticenta partidelor de a le promova in functii de conducere, pe de alta parte, se traduce nu numai printr-un deficit de reprezentare a acestora la nivel politic, ci si prin aparitia unor dificultati in procesul de dezvoltare a principiilor democratice in viata publica si in procesul de dezvoltare economica durabila a societatii. Trebuie ca societatea sa-si schimbe valorile, sa-si redefineasca telurile, astfel incat sa existe echilibru si egalitate intre toti membri ei.
7. Siguranta alimentatiei
- siguranta viitorului
Stilul de viata al timpurilor noastre este foarte diferit de cel din trecut. Ritmul alert al stilului modern de viata a dus la schimbari in modul de preparare a mancarii si a consumarii acesteia. Calitatea si siguranta alimentelor se bazeaza pe eforturile tuturor celor implicati in lantul complex care include productia agricola, procesarea, transportul si consumul. Siguranta alimentelor este o responsabilitate a tuturor, incepand de la originea lor pana in momentul in care ajung pe masa.
75% dintre bolile de astazi sunt consecinta alimentatiei nesanatoase. Mancarea gatita este inlocuita tot mai mult de cea de tip fast-food, cu consecinte drastice. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii(OMS), un roman din patru este obez, iar fiecare al doilea roman are probleme cu greutatea. Unul dintre cele mai ingrijoratoare aspecte este insa obezitatea la copii, Romania clasandu-se pe locul al treilea in Europa din punct de vedere al numarului de copii obezi.
O comunitate este sigura si stabila atunci cand exista destule alimente, si mai ales atunci cand alimentele sunt de calitate si sunt asigurate la nivel local, fara a depinde de exterior. Siguranta alimentatiei este amenintata de corporatii ce detin monopolul in producerea anumitor alimente sau detinerea anumitor seminte. Se descopera noi si noi metode prin care costul unitar al produselor sa scada, ceea ce afecteaza semnificativ calitatea lor. Costurile de productie au ajuns sa fie mai mici decat costurile de distributie. Micii producatori ce asigurau alimentele pentru comsumul local sunt nevoiti sa-si intrerupa activitatea, deoarece nu pot face fata preturilor mici impuse de concurenta externa. În aceste conditii, guvernele trebuie sa actioneze pentru a incuraja productia interna de alimente de calitate si a descuraja importatorii de produse ieftine si de calitate inferioara. O tara ar trebui sa aiba dreptul sa interzica importul anumitor categorii de produse pe care le considera o amenintare la adresa sanatatii si sigurantei populatiei.
8. Mostenirea comuna
a umanitatii: resursele
Exista o “mostenire comuna” de care oricine ar trebui sa poata sa se bucure, ca un drept prin nastere: resursele planetei. Aceste resurse comune pot fi impartite in trei categorii:
- apa, pamantul, aerul si padurile – resuse vitale ale vietii;
- cultura si cunostintele – resurse la crearea carora a contribuit intreaga specie umana de-a lungul timpului;
- sanatatea, educatia, siguranta si ordinea publica, etc. – catogorie moderna de resurse, reprezentand serviciile publice prestate de guverne in folosul comunitatii.
Atunci cand o resursa din acesta „mostenire comuna” este utilizata pentru a asigura traiul unui grup de indivizi, utilizatorul ar trebui sa fie constient de datoria morala care ii revine, aceea de a actiona in interesul tuturor. Ce se intampla insa atunci cand resursele colective naturale (apa potabila, oceanele, aerul, cerul, biodeiversitetea), elemente de care umanitatea ar trebui sa se bucure, ca un drept natural, sunt privatizate? Este o corporatie, a carei manageri au ca obiectiv maximizarea averii actionarilor, interesata de exploatarea rationala a resurselor si respectarea drepturilor tuturor?
Avand in vedere cele prezentate mai sus, sustinem urmatoarele idei:
limitarea puterii asupra resurselor comune sau chiar excluderea acestora ca obiect al privatizarii si al comertului;
- statul sa aiba autoritate asupra companiilor multinationale, atunci cand este vorba de resurse comune;
- adoptarea unor reglementari care sa protejeze resursele si sa restrictioneze modul lor de utilizare, care sa promoveze: eficacitatea, preturi corecte, accesul echitabil al comunitatii, calitatea;
- penalizarea drastica a celor care utilizeaza in mod abuziv resursele si incalca drepturile omului in scopul obtinerii de profit.
Sa luam spre exemplu padurile care constituie principalul factor de protectie a mediului, disparitia lor putand determina schimbari climatice, aparitia torentilor si viiturilor, inundatii, aparitia procesului de desertificare, accentuarea procesului de eroziune de suprafata si de adancime a solului, alunecari de teren etc.
În Romania pana in anul 2005, statul gestiona prin intermediul regiei autonome Romsilva 6.4 milioane ha de padure, detinand astfel monopolul exploatarii forestiere. Odata cu introducerea Legii proprietatii nr. 247-2005, 25% din fondul forestier administarat de stat a fost retrocedat proprietarilor de drept, ceea ce reprezinta aproximativ 2 milioane de hectare de padure. Ca urmare a aplicarii acestei legi au fost desfiintate foarte multe unitati locale de administrare a fondului forestier, in locul lor fiind autorizate 68 de structuri administrative silvice private cu scopul de gestiona fondul forestier retrocedat.
Potrivit legii, noii proprietari aveau la alegere fie constituirea de ocoale silvice private, fie sa dea padurile in administrarea ocoalelor de stat, padurile private fiind supuse aceluiasi regim silvic ca si cele de stat. Dupa cum era de asteptat, majoritatea proprietarilor au decis la vremea aceea crearea ocoalelor silvice private, care ca oricare alta societate privata urmarea doar obtinerea de profit si nu se concentra pe conservarea si gestionarea durabila a fondului forestier. Aceasta actiune a avut ca efect subminarea autoritatii ocoalelor silvice de stat ramase si a deschis calea abuzurilor, a furtului si a taierilor necontrolate. De altfel, potrivit presedintelui Federatiei pentru Apararea Padurilor, Marian Stoicescu, in ultimii ani s-a constatat distrugerea totala sau partiala a 800.000 ha de paduri, singura zona protejata fiind cea de sub tutela statului. În 2008, masa lemnoasa taiata a crescut cu 9.9% fata de 2007, in timp ce suprafata reimpadurita a scazut cu 31%, potrivit unor date furnizate de Institutul National de Statistica. Aceste cifre alarmante nu se potrivesc insa cu Strategia de Dezvoltare Durabila pentru 2025, care prevedea un program intens de impadurire cu scopul cresterii suprafetei impadurite de la 25-26% la 38% pana in 2025.
În opinia noastra, solutia cea mai convenabila era acordarea de despagubiri in bani celor care trebuiau sa intre in posesia padurilor si nu cedarea fondului forestier, un bun comun, pentru a fi exploatat in scopul obtinerii de profit si in detrimentul mediului inconjurator. Mentionam ca aceasta solutie a fost aplicata cu succes in Ungaria.
Concluzii
Ideile prezentate in aceasta lucrare sunt raspunsul nostru la intrebarea “Ce ai schimba la societatea in care traiesti?”. Ne-am oprit atentia asupra celor 8 principii pe care le consideram esentiale pentru a transforma sistemul actual intr-o societate care sa functioneze pentru noi toti. Astfel, obiectivul acestei lucrari este de a oferi un cadru de idei pentru a actiona cu scopul de a asigura imbunatatirea continua a calitatii vietii atat pentru generatiile prezente, cat si pentru cele viitoare. Aceste idei se pot materializa doar in cadrul unor comunitati capabile sa utilizeze resursele in mod rational si eficient si sa valorifice potentialul economic, asigurand prosperitate, protectia mediului si echitate sociala. De asemenea, trebuie restaurate virtuti ca loialitatea, respectul pentru valori, generozitatea si moralitatea, puterea exemplului personal si respectul regulilor comune de convietuire, insa, inainte de toate, spiritul de raspundere.
Chiar si cea mai lunga calatorie incepe cu primul pas. Trebuie sa luam initiativa pentru a putea schimba un sistem deficitar, atitudini si mentalitati, o initiativa care trebuie sa fie caracterizata de O.P.T.I.M.I.S.M.
Bibliografie:
1.John Cavanagh, Jerrz Mander – „Alternatives to economic globalization: a better world is possible”, Second edition, Editura Berrett-Koehler, San Francisco, 2004;
2. Michel Chossudovsky - „The Globalization of Poverty and the Ney World Order”, second edition, Editura Global Research, Pincourt (Quebec), 2003;
3.Simion Cox – „Economics. Making Sense of the Modern Economy”, Editura Profile Books, Londra, 2006;
4.Francis Delpeuch, Bernard Maire, Emmanuel Monnier, Michelle Holdsworth – „Globesity. A Planet Out of Control”, Editura Earthscan, Londra, 2009;
5.Ron Jenson – „Piramida succesului. Organizatii de succes prin oameni de succes”, traducere Tatiana Chera, Editura Codecs, Bucuresti, 2004;
6.www.anes.ro – Site-ul Agentiei Nationale pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati, Romania;
7.www.ce-re.ro – Site-ul Centrului de Resurse pentru participare publica, Romania;
8.www.insse.ro - Site-ul Institutului National de Statistica, Romania.
(scor: 0, voturi: 0) |
Autor: masterand Alina ANGHEL si masterand Simona ALEMAN |
 |
Nu exista comentarii la acest articol inca.
Adauga un comentariu
